© 2013 Harvard Business School Publishing Corp.
Toţi oamenii au zile proaste la serviciu sau au chiar perioade lungi în care se simt deprimaţi din cauza jobului. Dar cum faci deosebirea dintre nemulţumirea obişnuită pe care o simţi uneori şi starea pe care ţi-o dă un job care nu ţi se potriveşte deloc? Cum îţi dai seama că eşti, într-adevăr, gata să laşi în urmă jobul pe care-l ai? Şi, după ce ţi-ai dat seama, cum e mai bine să procedezi ca să te asiguri că pleci cu eleganţă?
Ce spun experţii
Dacă îţi părăseşti jobul printr-o demisie, gestul acesta poate să aibă un impact negativ asupra carierei tale şi să îţi dea peste cap viaţa personală. Dar poate să fie şi mai rău dacă rămâi pe loc într-o situaţie nedorită. „Văd foarte mulţi oameni care sunt paralizaţi de starea de nefericire pe care o au din cauza situaţiei lor curente”, spune Leonard Schlesinger, preşedintele Babson College şi coautorul cărţii Just Start: Take Action, Embrace Uncertainty, Create the Future. Cel mai adesea, e mai uşor să nu faci nimic şi să rămâi în situaţia în care te afli. „Majoritatea oamenilor aflaţi într-un job prost sau nepotrivit rămâne în acel job fiindcă lumea corporatistă e orientată pe menţinerea noastră în rolurile pe care le avem deja, nu pe ideea de a potrivi fiecare individ în parte cu rolul său ideal”, spune Daniel Gulati, antreprenor din domeniul tehnologiei şi coautor al cărţii Passion & Purpose: Stories from the Best and Brightest Young Business Leaders.
Dar nu te lăsa blocat în situaţia în care te afli. Iată cum poţi decide dacă a venit, într-adevăr, vremea să pleci şi, dacă e aşa, cum să o faci într-un mod eficient:
Fii atent la semnalele de alarmă
Încearcă mai întâi să-ţi dai seama dacă nu cumva ţi-ai pierdut starea aceea de încântare pe care o simţeai când te gândeai la imaginea de ansamblu a jobului tău sau te ocupai de activităţile de fiecare zi. „Atunci când oamenii mă întreabă cum merge treaba la jobul meu, răspunsul meu standard este că îmi place foarte mult ceea ce fac, ceea ce nu înseamnă că îmi place chiar în fiecare zi”, spune Schlesinger.
Iată câteva semne care te avertizează că se întâmplă ceva care, văzut dintr-o perspectivă mai largă şi mai profundă, e „mai mare” şi mai grav decât pare:
Îţi tot promiţi că o să pleci, dar nu o faci niciodată. Gulati spune că aceste „începuturi false” sunt adesea un indiciu că există o problemă mai adâncă.
Nu-ţi doreşti să ai jobul şefului tău. Dacă, la gândul că ai putea să avansezi şi să ai jobul şefului tău, nici măcar nu suporţi ideea, trebuie să te gândeşti foarte bine la ceea ce va urma. Este foarte probabil ca „omologii tăi «mai flămânzi» să te lase în urmă, creându-ţi o nemulţumire şi mai mare faţă de jobul tău”, spune Gulati.
Ai în mod constant performanţe sub aşteptări
Dacă încerci iar şi iar să devii mai bun, dar nu vezi nici un rezultat, s-ar putea să fi venit vremea să te întrebi dacă „ai ceea ce trebuie” sau dacă şeful şi colegii tăi apreciază ceea ce ai de oferit. Schlesinger te avertizează că uneori s-ar putea ca, pur şi simplu, să ai de-a face cu o sarcină imposibilă – jobul implică un volum de muncă mult prea mare, interesele şi intrigile din companie sunt prea încurcate, nu primeşti suficiente resurse sau nu ai abilităţile şi experienţa necesare ca să îndeplineşti cerinţele jobului.
Dacă remarci unul sau mai multe dintre aceste semnale de alarmă, acordă-le atenţie şi întreabă-te dacă preţul pe care-l plăteşti rămânând în job ţi se pare acceptabil şi rezonabil. S-ar putea ca, gândindu-te şi la „costuri” – pierderea altor oportunităţi, faptul că jobul „te costă” emoţional – să ajungi la concluzia că nu merită să plăteşti un asemenea preţ.
„Testează apele”
Pentru a explora mai profund răspunsul la întrebarea dacă eşti gata sau nu să pleci, fă câteva experimente ca să îţi dai seama dacă percepţia ta se potriveşte cu realitatea. „E mai bine să te bazezi pe informaţiile pe care le culegi din interacţiunile directe cu oamenii decât «să te învârţi în gol în propriul scaun»”, spune Schlesinger. El îţi sugerează să porţi o discuţie sinceră cu şeful tău despre modul în care eşti perceput şi despre ce anume eşti capabil să realizezi în rolul tău.
În cazul în care crezi că managerul tău nu ar fi deschis la o asemenea discuţie, Gulati te sfătuieşte să te uiţi la ultimele două evaluări anuale ale performanţelor tale. „Cum te fac să te simţi comentariile din evaluări: mai puternic sau mai abătut? Dacă performanţele tale stagnează, în ciuda faptului că depui eforturi ca să faci tot ce poţi tu mai bine, s-ar putea să-ţi doreşti să pleci înainte ca reputaţia ta profesională să fie şi mai afectată”, spune el. Mai există un mod în care poţi testa ca să vezi dacă există vreo nepotrivire între percepţia ta şi realitate: data viitoare când şeful tău are de înmânat o sarcină importantă ce va atrage atenţia asupra celui care o îndeplineşte, oferă-te şi tu să te ocupi de acea sarcină. Dacă eşti trecut cu vederea, s-ar putea ca şeful tău să nu-ţi aprecieze abilităţile şi să fi venit timpul să îţi vezi de drum.
Asigură-te că ştii bine care sunt riscurile la care te supui plecând
Înainte de a lua decizia finală, asigură-te că ai evaluat dezavantajele. Chiar dacă ai certitudinea că eşti în jobul nepotrivit, există riscuri inerente plecării din job: ai putea să deteriorezi relaţiile existente, să pierzi un venit de care ai mare nevoie sau să-ţi „pătezi” CV-ul. După cum spune Gulati, în decursul vieţii lor profesionale, oamenii capătă de regulă 10 şanse de a-şi părăsi jobul, ceea ce înseamnă cam o dată la fiecare patru ani. „Dacă îţi schimbi jobul mai des de-atât, companiile vor începe să te vadă ca pe un job-hopper”, spune el. Obiceiul acesta îţi va afecta reputaţia profesională şi şansele de a obţine alte joburi în viitor. „Treaba aceasta ar putea deveni problematică, mai ales dacă găseşti un rol pe care ţi-l doreşti foarte mult, dar nu poţi să treci nici măcar de prima fază de selecţie din cauza CV-ului tău ce indică un traseu profesional imprevizibil”, spune Gulati.
Întotdeauna pleacă spre ceva, nu ca să fugi de ceva
Poţi să reduci unele dintre riscuri hotărând, înainte de a părăsi jobul, care va fi următorul tău pas. Ambii experţi sunt de acord că este mai bine să pleci având măcar o idee despre ceea ce vrei să faci mai departe, dacă nu chiar un plan în toată regula. „Oamenii ar trebui să îşi dea demisia dintr-un job pentru a-şi asigura un nou rol pozitiv, nu dintr-o pornire emoţională pe care o pun în practică pentru a evita o situaţie negativă. Dacă într-adevăr urăşti ceea ce faci, ar trebui să pleci neapărat, dar nu înainte de a identifica o activitate de care ai vrea să te ocupi în viitor şi în cazul căreia sunt toate şansele să îţi placă foarte mult ceea ce faci”, spune Gulati.
Schlesinger adaugă: „Eu nu aş pleca fără să-mi fi făcut dinainte un fel de plan, fie că e vorba despre un set de experimente pus în practică pentru a-mi confirma care este activitatea care mă încântă cel mai mult şi de care de-abia aştept să mă ocup în viitorul apropiat, fie că este vorba despre a avea în mod conştient o strategie pentru a acţiona astfel încât lucrul pe care mi-l doresc să se întâmple”. Bineînţeles, nu e întotdeauna posibil. „Mulţi oameni lasă lucrurile să rămână «cu final deschis», mai ales dacă au siguranţă financiară sau tânjesc să aibă parte de o perioadă neîntreruptă de introspecţie”, spune Gulati.
Nu ieşi „trântind uşa după tine”
S-ar putea să visezi cu ochii deschişi cum ar fi să-i spui şefului tău să ia jobul acesta şi să se ducă la naiba, dar asta nu va face decât să-ţi ofere o uşurare rapidă pe termen scurt şi s-ar putea să îţi ruineze viaţa profesională. „Nu e nimic mai rău decât să iei o situaţie proastă şi să ieşi din ea înrăutăţind-o şi mai mult. Modul în care pleci este la fel de important ca modul în care ai venit”, spune Schlesinger. Discută decizia cu oamenii care contează în viaţa ta: soţul/soţia, copiii, prietenii. Roagă-i pe mentorii tăi şi foştii tăi şefi să-ţi dea un sfat.
Dar lucrul cel mai important este ca, aşa cum îţi recomandă Schlesinger, „să priveşti situaţia din punctul de vedere al şefului tău şi să te gândeşti la cum anume ai putea comunica procesul prin care te desprinzi de job într-un mod care să arate respect pentru această situaţie”. Gulati este şi el de acord cu asta: „Odată ce ai decis să pleci şi ai în minte o anumită zi care va fi ultima ta zi de lucru, ar trebui să îl anunţi imediat pe supervizorul tău direct şi să faci toţi paşii din procedura ce trebuie urmată la plecarea din companie”.
Principii de ţinut minte
Fă asta:
- Întreabă-te dacă sarcinile presupuse de jobul tău pot fi îndeplinite, dacă eşti capabil să le îndeplineşti şi dacă preţul pe care-l plăteşti rămânând pe loc nu este cumva prea ridicat.
- Fă experimente scurte, pentru a vedea dacă, într-adevăr, situaţia ta actuală chiar nu poate fi rezolvată.
- Încearcă să-ţi dai seama, înainte de a pleca, ce anume vrei să faci în viitorul apropiat.
Nu face asta
- Nu rămâne dacă nu îţi doreşti jobul pe care-l are şeful tău sau un alt superior al tău – trebuie să ai o viziune în privinţa pasului următor pe care vrei să-l faci în carieră.
- „Nu arde podurile în urma ta”, indiferent câtă nemulţumire ai acumulat – gestul acesta ar putea să-ţi ruineze reputaţia profesională.
- Nu-ţi face un obicei din a-ţi da demisia din jobul pe care-l ai – o să-ţi umpli CV-ul de „pete”.
